Vindecarea prin ganduri bune

"Să nu acceptaţi niciodată ca o durere sau un obstacol fizic să văameninţe bucuria de a trăi, trebuie să reacţionaţi! Chiar dacă sunteţi pe cale să vă pierdeţi vederea sau auzul, chiar dacă sunteţi parţial paralizaţi, conştientizaţi-vă toate capacităţile, toate posibilităţile pe care le mai aveţi încă şi datorită cărora puteţi în continuare să acţionaţi, să învăţaţi, să vă perfecţionaţi. Şi îndeosebi, vă rămân sentimentul şi gândul, care sunt cele mai mari forţe. Apelaţi la ele, fiindcă cultivând gândurile curate şi sentimentele generoase veţi crea în voi stări benefice ce vor contribui chiar la ameliorarea sănătăţii voastre fizice. Răul ia proporţiile pe care noi i le oferim. Dacă ne lăsăm pradă slăbiciunii, descurajării, îl întărim. Aţi văzut cum o găină îşi apără puii la apropierea unui câine? Ea se zbârleşte, îşi umflă penele, ia o atitudine ameninţătoare pentru a-l speria pe acesta. Procedaţi la fel şi cu răul: umflaţi-vă, arătaţi-i că sunteţi în stare să vă apăraţi, şi el va fi obligat să dea înapoi."
Omraam Mikhaël Aivanhov.
(Un extraordinar exemplu, in acest sens, este viata lui MILTON ERICKSON care a suferit de poliomelita, ...merita citit)

Sentimentele negative dăunează sănătăţii noastre. Dacă sufletul ne este bolnav, şi trupul va fi la fel. Bolile sunt doar semnale de alarmă pe care organismul nostru ni le transmite pentru a ne atenţiona că avem anumite emoţii sau gânduri negative pe care nu ar fi trebuit să le emitem către lumea înconjurătoare sau despre noi înşine. Din punct de vedere psiho­emoţio­nal, fiecare boală are o anumită semnificaţie, care este complet diferită de abordarea medicală obişnuită. Practic, în urma cercetărilor întreprinse în fizica cuantică s-a observat că o afecţiune la un organ ia naştere astfel: de fiecare dată când noi emitem un gând negativ, acesta transmite un anumit mesaj emoţional, o vi­braţie specifică şi care, asemenea undelor radio, se propagă în interior, către organul respectiv. Cu cât gân­dul este emis mai des şi cu o intensitate mai mare, cu atât vibraţia res­pectivă loveşte mai puternic orga­nul. În final, acolo începe să se defor­meze structura celulelor, luând naştere un chist, un nodul sau o tumoare. Aceasta înseamnă că orice sufe­rinţă sufletească, orice supărare mai puternică, orice judecată sau criti­că, resentiment, ură sau lipsă de ier­tare emise de noi pot agrava sta­rea sănătăţii noastre. Dacă sufletul nostru este bolnav, şi trupul nostru va fi la fel. Ce se întâmplă de regulă când descoperim că avem o boală? Ne simţim cumva nedreptăţiţi, ne supărăm chiar pe soartă şi, fără să vrem, nu înţelegem exact care este mesajul corpului nostru. Dacă l-am asculta, el ne-ar spune cât de negativ am gândit, cât de supăraţi am fost, cât de puţin ne-am putut ierta pentru că am greşit ceva sau cât de multe resentimente avem.
Vindecarea începe întotdeauna cu acceptarea a tot ceea ce este, inclusiv a bolii pe care, în ultimă instanţă, tot noi am creat-o fără să ne dăm seama şi cu rezolvarea conflictului care i-a dat naştere. De aceea, complet se pot vindeca doar cei care şi-au schimbat atitudinea faţă de ceea ce înainte înţelegeau greşit. Tratând doar corpul sau organul respectiv, se tratează doar efectul, nu şi cauza bolii. Iar cauza este întotdeauna prezentă în gândurile noastre. Bolile cele mai grave iau naştere în special atunci când persoana bolnavă a strâns multă ură sau resentimente puternice în interior, nu poate ierta sub nici o formă sau are sentimente negative acute (furie extremă, tristeţe, teamă). Emoţiile negative nu trebuie lăsate să se acumuleze timp îndelungat; este recomandat să ne eliberăm de tot balastul dăunător pe care îl purtăm cu noi. Pentru nimeni şi nimic nu merită să ne supărăm atât de mult, încât să ne îmbolnăvim, mai ales că percepţia noastră despre acel lucru sau persoană poate fi complet eronată.
Această abordare emoţională a bolilor ar putea părea cel puţin ciudată pentru mulţi şi este firesc să fie aşa, întrucât reprezintă o explicaţie care abia de câţiva ani a început să fie dovedită ştiinţific. Trăim însă într-o eră informaţională cu acces la forme de instruire fabuloase, precum internetul, aşa cum nu a mai fost niciodată posibil în istoria omenirii şi avem datoria de a ne autoeduca şi a nu respinge ideea că există şi alte modalităţi de tratament înainte de a alege să predăm armele în faţa bolii. Avem un singur trup, iar el merită toată atenţia şi dragostea noastră!
Despre "limbajul" bolilor am mai scris intr-un alt articol : http://psihologic.blogspot.com/search?updated-min=2008-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&updated-max=2009-01-01T00%3A00%3A00%2B02%3A00&max-results=8