"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gandit" - Buddha

Se afișează postările cu eticheta autosugestie psihologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta autosugestie psihologie. Afișați toate postările

luni, 5 noiembrie 2007

Despre autosugestie

Fiecare dintre noi am fost în situaţia în care ne-am influenţat sau chiar ne-am schimbat părerea, decizia, comportamentul la un moment dat, în urma acestui fenomen. Ceea ce este definitoriu pentru autosugestie, este faptul că ea apelează la imaginaţia noastră si nu la voinţă rezultand astfel ca forta imaginaţiei domina forta voinţei. Deşi vrem să credem un anumit lucru, în situaţia dată ne vom comporta conform cu ceea ce ne dictează imaginaţia. De ex., dacă suntem sensibili la o autosugestie legată de încrederea în sine, cum că în anumite situaţii ne intimidăm, atunci când vom fi în situaţia dată, chiar vom simţi o anumită inhibare şi dificultate de a ne purta firesc şi aceasta chiar in condiţiile în care
situaţia nu mai prezintă factorul care să ne inhibe – de ex. o persoană. În acest caz, autosugestia: - eu mă pierd intr-o anumita situatie – a funcţionat, deşi am vrut să ne comportăm firesc.
Autosugestiile ajung să fie inconştiente, prin repetare timp îndelungat, mai ales în perioada de formare a personalităţii. Fiind inconştiente, sunt investite cu puterea specifică a inconştientului, ceea ce explică impactul aproape incontrolabil pe care-l au. Aceste autosugestii devin stimuli personali cu semnificaţie, verbali sau obiectuali, care simţim că ne definesc în amod automat, fără să mai supunem aceasta unei analize logice. Autosugestia trebuie sa fie simpla, scurta si, binenteles, pozitiva folosita la prezent ( ex. : Sunt foarte isteata sau sunt sanatoasa, am incredere in mine, etc ). Autosugestia poate lua si alte drumuri, astfel

incat in cazul tratamentelor medicamentoase, şi psihicul joacă un rol important în tratarea bolilor. În cazul pacienţilor optimişti, care au încredere în medicul lor şi în medicamentele prescrise, tratamentul va fi mult mai eficient. Potrivit studiilor, la pacienţii pesimişti pastilele îşi fac efectul mai greu. Cercetătorii au dovedit toate acestea pornind de la „efectul placebo”. Acest efect este atribuit autosugestiei. „Placebo” reprezintă o substanţă fără efecte farmacologice asupra bolii pentru care este prescrisă, dar despre care pacientul ştie că îi este administrată ca tratament al bolii de care suferă. Studiile au demonstrat faptul că „placebo” poate ameliora, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, simptomele unor afecţiuni, precum artrită, ulcer, cefalee, hipertensiune arterială. În acelaşi timp, studiile au arătat faptul că „aproape o treime dintre pacienţii cu anumite boli a avut o reacţie favorabilă, pe diferite perioade de timp, la administrarea pastilelor placebo”.
Cateva sfaturi pentru construirea unei sugestii eficiente :
- stabileste cu claritate obiectivul pe care doresti sa il realizezi, acesta trebuie sa fie formulat cat mai concret sa nu contina negatii si sa sa fie definit in spatiu si timp
- fa o lista si completeaz-o cu fraze scurte care pot sugera cel mai bine realizarea obiectivului tau
- creaza un mesaj simplu care nu trebuie sa depaseasca maxim 4-5 randuri
- invata sa te relaxezi si dupa ce obtii o astfel de stare repeta acest mesaj creat anterior
- cu cat il repeti mai mult cu atat mai bine insa nu trebuie sa te fortezi peste o anumita limita si repeta mesaju de atatea ori cat o poti face cu placere si opreste-te atunci cand inconstientul incepe sa dea primele semne de refuz (nu mai ai stare, mintea fuge in alta parte....)
- este de preferat sa faci asta la o anumita ora ( dimineata sau seara inainte de culcare ), pentru ca inconstientul isi construieste un set de asteptari si astfel devine mai receptiv.